Despre modul în care se manifestă spațiul identitar în plan psihic și fizic, cât de importantă este conștientizarea darului și a datoriei familiale în dezvoltarea individului, dar și despre proiectele lor educaționale și editoriale ne vorbesc psihoterapeuții Cristina-Denisa Godeanu și Alin-Sebastian Godeanu. Informații despre cărțile lor veți găsi pe blogul nostru, accesând linkul https://editurasper.wordpress.com//?s=godeanu&search=Go.

În lucrarea „Metamorfozele generozităţii”, propuneți o viziune de tip contractual în ceea ce priveşte relaţiile familiile – moştenirea transgenerațională ca formă de dar, apoi datoria ce trebuie plătită de beneficiar. Având expertiză în această zonă, cum vă raportați la cei pentru care formarea unei familii reprezintă o investiţie? 

Alin-Sebastian Godeanu: Indiferent de motivele pentru care doi parteneri decid să întemeieze un cuplu şi mai cu seamă să oficieze relaţia prin căsătorie, putem vorbi de un contract inconştient ce îi aduce pe cei doi parteneri împreună. Important, în asistarea lor din perspectivă transgenerațională, este ca aceștia să conștientizeze motivele care îi unesc şi mai cu seamă dinamica transgenerațională a fiecăruia.

Dacă pentru Freud, spaţiul psihic cuprinde Eul, Supraeul şi Sinele, care este configurația actuală a spațiului identitar, în condițiile în care termenul de „acasă” a căpătat noi valențe, odată cu adoptarea din ce în ce mai generalizată a conceptului de sat global?

Cristina-Denisa Godeanu: Spaţiul identitar este reprezentarea fizică, dar şi psihică a posibilităţii de a ne asuma o identitate, indiferent de locul de unde ne tragem. Spaţiul identitar este o proiecţie în sens personal a fiecăruia dintre noi.

Putem vorbi despre menţinerea unei anumite distanţe a urmaşului faţă de datoria pe care ar avea-o faţă de familie? Este necesar că datoria să fie plătită? Dacă acest lucru nu se întâmplă, care sunt efectele pe care cel „datornic” le va resimţi?

A.S.G.: Urmașul nu se poate distanța de datoria pe care o are față de familia lui, întrucât acea datorie este implicita încă de la nașterea lui. Vorbim de datorie, pentru că urmaşul este înscris în lanţul transmiterii vieţii care implică daruri sub toate aspectele de manifestare a acestora. Plătirea datoriei face parte din relaţia sa, manifestată conștient şi inconştient cu antecesorii.

Una din tezele dvs. se referă la faptul că mulți adolescenţi recurg la consumul de alcool și narcotice din cauza absenței spaţiului identitar familial. Ce se petrece, de fapt, în mintea celui deprivat de un spațiu identitar familial, atunci când alege această cale?

C.D.G.: Migrarea într-un spaţiu virtual surogat este soluţia de compromis la care recurge cineva în situaţia în care nu îi sunt permise afirmarea nevoilor naturale de creştere şi când nu este validat în calitate de persoană unicamerală şi în acord intern cu nevoile sale de afirmare.

Cât de important este pentru clientul care vine în terapie să identifice acele relaţii familiale centrate pe dinamica darului şi datoriei?  

A.S.G.: Conştientizarea dinamicii darului şi datoriei în familia lui este importantă din punct de vedere al eliberării sale de sentimentele de vinovăţie şi ieşirea sa din rolul de persoană responsabilă pentru viaţa părintelui său în raport cu alt membru semnificativ din familia sa. Astfel, clientul se repoziționează faţă de aceştia şi are şansa unei creşteri, în sensul maturizării emoţionale.

Conform statisticilor, 90 de milioane de americani de peste 18 ani sunt necăsătoriți. Din această cifră sunt excluși cei care trăiesc în uniune consensuală, dar nu și cei care sunt implicați într-o relație, dar preferă să nu împartă aceeași locuință. În ce mod se înrădăcinează la nivel identitar o astfel de relație, în lipsa unui spațiu comun? 

C.D.G.: În acest caz, vorbim de o populaţie care, după cum bine ştim, trăieşte un puternic sentiment de dezrădăcinare din cauza naturii sale mixte şi a mobilităţii ocupaţionale crescute. Atât migraţia, cât şi mobilitatea se răsfrâng asupra înrădăcinării lor în sens identitar prin căutarea perpetuă a unui spaţiu pe care să-l poată defini ca fiind spaţiul lor identitar.

Referindu-ne la sensul general, cel mai folosit al termenului de dar – cadou, vorbiți-ne despre situaţiile în care a dărui poate deveni o formă de agresiune. 

A.S.G.: Darul-cadou se transformă în agresivitate când este realizat fie cu intenţia perversă de a dobândi control asupra donatorului, fie atunci când este realizat în mod repetat, fără a-i oferi posibilitatea beneficiarului de a întoarce gestul sub o formă echitabilă pentru el. În acest sens, tranzacţia este dezechilibrată permanent şi este resimţită de beneficiar ca datorie sau sentiment de obligaţie – datorie patologică.

Ce ne puteți spune despre cele două cărți care vor apărea în curând la Editura SPER, „Bazele psihodinamice ale terapiilor experienţiale de grup şi de familie” și „Spaţiul identitar între înrădăcinare şi dezrădăcinare”?

C.D.G.: „Bazele psihodinamice ale terapiei experienţiale de grup şi de familie” reprezintă o lucrare ce aduce laolaltă temelia conceptuală privind primele experienţe grupale şi evoluţia acestora de-a lungul timpului până în prezent. Analiza fenomenelor şi mecanismelor intragrupale din perspectiva existenţei inconştientului pune în evidenţă dinamica inconştientă ca bază de analiză a grupurilor în planul psihoterapiei experienţiale şi de familie.

Lucrarea „Spaţiul identitar” tratează raporturile acţionale ale individului cu spaţiul de lângă el. Aceste raporturi cuprind atât sfera acţională, cât şi cea psihodinamică, cea a proiecţiei spaţiului interior, a modului în care individul îşi mobilează lumea interioară şi a expresiei acesteia asupra exteriorului, expresie ce ia o formă personală, unică, aşa cum este şi personalitatea.

În această perioadă lucrați la altă carte? 

A.S.G.: Am în lucru o carte al cărei subiect este impactul amintirilor distructive asupra noastră sau cum ne putem elibera de un trecut încărcat de amintiri dureroase. 

Care sunt punctele centrale pe care se vor axa cursurile dvs. din cadrul Școlii Formative SPER?   

A.S.G.: Mă voi centra pe dezvoltarea personală prin tehnici experienţiale  la anul I, iar pentru anul II, cursul meu vizează familiarizarea şi abilitarea cursanţilor cu domeniul psihogenealogiei, mai exact analiza transgenerațională unificatoare.

C.D.G.: Mă voi axa pe abilitarea cursanţilor în vederea formării deprinderilor terapeutice, prezenței terapeutice şi lucrului terapeutic în manieră experienţială. Totodată, activitatea mea formativă se axează şi pe supervizarea cursanţilor în vederea abordării cazurilor pe care aceştia le asistă în cabinetele personale.

Cristina Denisa Godeanu este doctor în psihologie, MD, psihoterapeut formator supervizor P.E.U., lector universitar – Universitatea din Bucureşti, membru fondator SPER, coautor al analizei transgeneraţionale unificatoare, specialist în terapia toxicodependenţei, terapia cuplului şi a familiei, dezvoltare şi analiză personală individuală şi de grup.

BeFunky_denisa godeanu2.jpg

Alin-Sebastian GODEANU este doctor în psihologie, MD, psihoterapeut şi consilier specialist P.E.U., asistent formator în consiliere şi psihoterapie, consiliere experienţială individuală şi de grup, dezvoltare personală individuală şi de grup, psiholog clinician specialist, lector universitar asociat – Universitatea din Bucureşti, competenţe în analiză transgeneraţională unificatoare, psihoterapia copilului, cuplului şi a familiei, consiliere educaţională, psihopatologie şi terapie socială.  

BeFunky_sebi godeanu.jpg

Advertisements